top of page

         M-am născut în 22 ale lunii august 1951. De pe când aveam patru cinci ani, părinÅ£ii îmi cumpăraseră o ceteră veche. Când mă săturam de scris poezii ÅŸi poveÅŸti, luam cetera ÅŸi încercam să îi dezleg tainele. AÅŸa am învăţat încetul cu încetul să cânt. Pe la cincisprezece ani, feciorii din sat mă chemau în sărbători să le cânt la joc iar  vecinii mă chemau că cânt la clăci ÅŸi la petreceri.

        După ce am venit din armată, profesorul Sabin Cioica, m-a solicitat să particip la diferite nedei ÅŸi serbări populare ce se desfăşurau în diferite locuri de pe munÅ£ii noÅŸtri. AÅŸa m-am trezit pe scenele de la Negrileasa, Găina, Abrud, Câmpeni ÅŸi în alte locuri.

Tot în acea vreme pe când coboram de pe scena din Negrileasa beat de aburii succesului care mi se urcaseră la cap, luasem locul întâi, mi-a ieÅŸit în cale un tânăr, care, cu un zâmbet ce radia de pe frumosu-i chip m-a întrebat scurt dacă nu vreau să merg să cânt la un festival mondial ce se Å£inea la Berlin. Crezând că îi rând de glumă tot scurt i-am răspuns că merg. Când l-am privit mai bine am descoperit ceva ce m-a vrăjit pe loc. Nici azi nu ÅŸtiu bine dacă o fost om, înger sau zeu. Abia mai târziu am aflat că se numea Heljoni Dionisie ÅŸi tot ce atunci el mi-a prorocit , avea să mi se întâmple mai târziu umplându-mi mintea ÅŸi sufletul cu frumuseÅ£ea unor clipe fantastice, de neuitat. La festivalul concurs ,,Cântec nou în MehedinÅ£i 1975”, am primit premiul special al juriului, al cărui preÅŸedinte de juriu era academician profesor Emilia ComiÅŸel. La Bălan, la festivalul concurs ,,Ecoul Galeriei1978”, am primit premiul al treilea, preÅŸedintele juriului fiind compozitorul ÅŸi dirijorul Alexandru Arvinte. La PetroÅŸani, la festivalul concurs ,,Freamătul Adâncului 1983”, premiul special pentru autenticitate, preÅŸedinte al juriului, profesor ÅŸi dirijor Dumitru FărcaÅŸu. La festivalul concurs ce sa Å£inut la Ocna MureÅŸ, ,,MureÅŸ pe marginea ta 1986”, marele premiu al festivalului, preÅŸedinte al juriului fiind Cornel Arion membru al Uniunii Compozitorilor din România. La Lipova, ,,Cântecele MureÅŸului 1987”, premiul special al juriului, preÅŸedinte fiind marele compozitor ÅŸi dirijor George Vancu. La fel ÅŸi locul patru pe Å£ară la, ,,Cântarea României 1986”. În anii1987 – 1988, am urcat pe aproape toate scenele lăcaÅŸurilor de cultură din judeÅ£ul Alba, alături de cei mai îndrăgiÅ£i interpreÅ£i de muzică populară, Veta BiriÅŸ,  Nicolae Furdui Iancu, fraÅ£ii PaÅŸca ÅŸi mulÅ£i alÅ£ii, făcând parte din Ansamblul de cântece ÅŸi dansuri al comitetului judeÅ£ean  de cultură, sub îndrumarea marelui maestru al viorii, prof. Gheorghe Burz din Câmpeni.

       În urmă cu ceva vreme, la îndemnurile fostului meu profesor diriginte, domnul AndrieÅŸ Sabin ÅŸi a bunului prieten, publicistul ÅŸi autorul german Norbert Fisch, mi-am revăzut colecÅ£ia de publicaÅ£ii, în care, cu ajutorul profesorului poet, domnul Ion Mărgineanu din Alba Iulia, mi-au apărut câteva poezii ÅŸi legende. Iată câteva: ,,Document de Piatră”, ,,Poarta Inimii”, ,,Noi vrem să ne unim cu Å£ara”, ,,Străbună vatră românească”, ,,Iancule, soare trudit”, ,,Horia ÅŸi Iancu în folclorul popular”, precum ÅŸi în culegerea lui Norbert Fisch, ,,Horia, CloÅŸca ÅŸi CriÅŸan în folclorul moÅ£ilor”. La fel am făcut parte din colectivul de autori care sub coordonarea prof. dr. Ioan Vlad ÅŸi a prof. Sabin AndrieÅŸ, am participat la scrierea volumului de antologie monografică ,,LupÅŸa – Aur Åži Oameni. O Comună Din Å¢ara MoÅ£ilor”, cu descrierea câtorva obiceiuri ÅŸi legende de pe teritoriul comunei.

Mă hotărâsem, aÅŸadar, să încep să-mi adun tot ce strânsesem de-a lungul anilor de la bătrânii satului ÅŸi să încerc să le public.

 

 

       Tuturor acestor personalităţi distinse Å£in să la mulÅ£umesc ÅŸi pe această cale, pentru că, la momentul respectiv, fiecare a modelat câte ceva în sufletul meu, ajutându-mă să pot duce azi la bun sfârÅŸit testamentul înaintaÅŸilor.

 

EMIL ROÅžCA

bottom of page